Este reprezentata de situatia in care un comerciant, declarind starea de faliment sau incetind platile, se constata ca aceste efecte economice s-au datorat savirsirii urmatoarelor fapte: a facut cheltuieli personale mai mari decit conditiile pecuniare pe care le avea; a utilizat o parte importanta din avutul comertului in operatii de hazard, a contractat unele imprumuturi pagubitoare; a platit pe unii creditori cu preferinta in dauna masei creditorilor; nu a tinut registre contabile sau le-a tinut neregulat.